un taxi la trenul oprit pe camp, va rog

sambata seara am plecat de acasa cu destinatia Gara de Nord. pe drum, suna telefonul: „de 20 de minute stam pe camp”. asta era cam cu 45 de minute inainte de ora sosirii (22.15), iar stationarea se producea la 7 km de Rosiorii de Vede, in sensul spre Capitala.

tot eram la magazin, numai bine m-am mai invartit printre rafturi, sa nu uit ceva. cand sa plec spre gara, „tot in camp suntem”. am facut o plimbare, am ratat autobuze intentionat, dar tot am ajuns in final. pe la 23 si ceva, cand trenul tot pe camp era, tabela cu sosiri anunta intarziere 150 de minute. fac un calcul si ma duc sa beau un ceai. la ora 24.00, ma infiintez la biroul de informatii. in tren, stirea era despre o pana de curent inspre Videle si o locomotiva Diesel salvatoare, la un moment dat. numai ca doamna de la ghiseu imi spune ce s-a intamplat, de fapt. un tir a intrat intr-un stalp de inalta tensiune, care a cazut peste calea ferata. situatia era in curs de rezolvare. o ora mai tarziu, tot in curs era. am vorbit cu seful de tura, sa intreb daca nu e vreun autocar, vreo locomotiva sa-i duca inapoi la Rosiori. „pai si ce sa faca acolo?”. i-am zis omului ca intr-un oras sunt mai multe posibilitati decat in camp. evident, nu exista masuri pentru astfel de situatii, nu era niciun autocar, nici macar locomotiva. alta ruta de ocolit nu exista, iar tronsonul era blocat, fiind in lucru si circulandu-se pe un singur fir.

din tren, vestile erau la fel de bune. la un moment dat s-au terminat mancarea si apa, rabdarea se dusese de mult… nashul nu se vedea, ca sa nu fie scalpat de multime. pe la ora 1, tabela din gara s-a modificat la 210 minute intarziere. trenurile care plecau in directia respectiva stationau nedeterminat.

am luat un loc in sala de asteptare si mi-am zis ca 210 minute nu sunt vesnice. numai ca in tren se formase un mic grup de initiativa; rezultatul a fost ca 8 taximetre au fost chemate de la Rosiori pentru o cursa pana la Bucuresti. In timp ce oamenii erau deja pe drum, pe la 2.30 s-a anuntat ca s-a reluat circulatia pe tronson. jumatate de ora mai tarziu, omul flamand si insetat intra in Bucuresti. inca un om, chiaun de somn si flamand, era tot in gara. povestea e cu happy end🙂.

m-am gandit daca cefereul are vreo vina. si mi-am dat seama ca are. e greu sa te gandesti ca intra unul cu tirul intr-un stalp si da peste cap 6 trenuri (caci atatea a zis seful de tura ca sunt blocate, deci vreo 1000 de oameni). dar exista multe motive pentru care un tren poate fi oprit in camp. mai mult de atat, acel tronson e in lucru si se circula pe un singur fir. inseamna ca au sperat toti ca nu se va intampla nimic?! cu atat mai mult, in situatia asta trebuie sa existe niste masuri de siguranta, un plan b, ceva. cand am intrebat de ce nu vine o locomotiva sa-i tracteze, „nu mai sunt locomotive in tara asta?”, mi s-a spus „doamna, ati spus un mare lucru. nu mai sunt”. si uite asa, pentru ca nimeni nu-si asuma vreo vina (poate doar soferul de tir), copii, adulti, batrani stau ore intregi pe cate un camp.

cand am plecat de la gara, intarzierea estimata era de 330 minute. nu stiu cand au ajuns acei oameni in Bucuresti.  cine e ministrul transporturilor azi? ca sa stiu cine nu va fi vinovat maine.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: