ps la bilant

noroc ca am vazut foaia, ca uitasem sa trec pe lista de patzanii din anii cu 2 in fata: am fost politist pentru o zi😀.

cu ocazia aniversarii unei cifre rotunde, politia romana a fost simpatica si deschisa publicului si astfel am avut ocazia ca timp de o zi sa insotesc o patrula de politie.

si iata-ma in tricou roz, cum altfel, mergand ca o floare la sectie, sa ma alatur celor doi ofiteri. precizez ca aveam si o gentutza mica, tot roz. as zice ca eram perfecta pentru prinderea infractorilor.

am avut asa: o baba care a facut reclamatie ca nepotul vecinei i-a blocat usa cu banca. patrulare de-a lungul si latul sectorului 1. un abuz de incredere in Herastrau (o conationala a vrut sa ii fure ochelarii unei concetatene). numai ca in statie s-a anuntat talharie si baietii au pus sirena, pe drum. s-au amuzat copios ca eram foarte incantata, in timp ce mancam napolitane. (nu, politistii de la noi nu mananca gogosi).

intre timp, am dat raportul. adica seful/colonelul merge pe la fiecare patrula sa ia pulsul evenimentelor. si pentru ca eram politista😉, l-am dat eu. m-au invatat baietii ce trebuie sa zic si cand a venit seful, am luat un ghiont si un „hai!”, am luat pozitia de drepti si am replicat cu aplomb: „permiteti sa raportez, nu s-a intamplat nimic deosebit in timpul misiunii de patrulare”. abia se abtineau oamenii sa nu izbucneasca in ras… si eu la fel🙂.

a mai fost un japonez taiat. dar viu. omul, turist plimbaret s-a imbatat si a fost atacat de un arab. samuraiul a scos cutitul, dar de treaz ce era, arabul i l-a luat, l-a taiat la mana si a fugit. domnu’ politist i-a zis important „peipars, pliz!” ala, nimic. l-au urcat in masina, eu cu el in spate si am inceput sa-l intreb, in engleza, ce a patit. a fost predat la spitalul de urgenta si am plecat la o fabrica de nu stiu ce. acolo, paznicul era departe de a fi cu toate actele in regula, dar atunci am aflat ca politistii nu sunt (toti?) oameni rai, ca nu vad strict problema, ci se uita si la situatia in ansamblu.

a mai fost un nene, zugrav venit la munca in Bucuresti, beat lula si certaret in mijlocul strazii, care a fost incarcat in masina si dus la sectie.

ziua mea de organ s-a incheiat cu o diploma de participare. dincolo de amuzament, tot respectul pentru niste oameni care nu stiu niciodata ce ii asteapta cand pleaca spre locul de munca.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: